Acelasi eu, alt an!

 Poate sa imi explice si mie cineva care e faza cu "alt an, alt eu"? De ce trebuie sa fie alt eu la anul nou? Ce naiba are cu "acelasi eu, alt an"? Nu mai e bun? A expirat? Cum s-a terminat anul trebuie sa ne terminam si noi si cu inceputul noului an trebuie sa fim si noi, noi? Cum vine asta? Mie imi da cu virgula.

Daca stai sa o iei dupa zicala "new year, new me", o sa ajungi la un moment dat ca nici macar nu mai stii cine ar trebui sa fii anul care vine. Sa nu mai zic ca sunt unii care nici nu stiu cine sunt si fara sa vina noul an 🤷‍♀️ dar asta e alta poveste.
Ce ar fi daca cu inceputului noului an sa fim mai increzatori in noi si in fortele noastre si sa nu ne mai lasam pacaliti de vorbe frumoase si sa ne acceptam asa cum suntem si sa vedem ce iese, sau cine iese. De unde? Din viata noastra. Poate apoi vom fi mai fericiti stiind ca cei care au ramas ne sunt alaturi chiar daca nu ne transformam an de an, si ca vor fi cu adevarat langa noi pentru ceea ce suntem noi, nu pentru mastile care ar trebui sa le purtam de dragul societatii.
Nu stiu, zic si eu!
An nou linistit, implinit si sa fiti fericiti cu voi insiva, restul va vor urma!
La multi ani! 

Ganduri si dorinte

         

Cateodata mi-as dori sa fac un accident si sa raman cu amnezie. Sa nu mai stiu cine sunt, cum sunt, de ce sunt asa. Mi-as dori ca toate relele prin care am trecut, sa le uit si sa nu ma schimbe deloc. Sa devin imuna la ele si sa raspund cu dragoste si compasiune, in loc sa devin razbunatoare si agresiva. Mi-as dori sa fiu o alta persoana, una mai buna, mai calma si mai iubitoare, in locul la cea care sunt, rece si distanta. Mi-ar placea sa fiu mai naiva si sa cred ca exista numai oameni buni pe planeta si ca toti sunt prieteni si se ajuta unul pe celalalt. 

Da, mi-as dori sa fiu cu totul alta persoana. Una mult mai buna ca pana acum. Dar cum fac asta? Cum fac sa uit toate experientele pe care le-am trait si care m-au facut sa fiu asa? Cum fac sa nu mai fiu asa nervoasa, sau rece? 

Am construit in jurul meu, o fortareata. Nu zid, cum fac toti. Si am o usa inalta, si de sus pana jos, sunt o gramada de lacate. De toate marimile si formele. Bineinteles ca nu mai am cheile. Le-am aruncat sau pierdut. Dar ma simt in siguranta. Singura, dar in siguranta. Nici nu stiu cum sa o iau. E bine sau rau? Am atatea ganduri, ca nu mai pot. Mi-as dori sa le reduc. Sa le uit. As vrea sa am amnezie. 

Dar oare o fi bine? Sa te trezesti, si sa nu stii nimic despre tine sau viata ta, si sa trebuiasca sa o iei de la zero, in lumea asta care e cum e? O sa fac fata? O sa fiu mai buna? O sa fiu mai rea? Cum o sa fiu? 

Parca imi este frica de necunoscut. Parca nu as vrea sa nu stiu nimic. Da as vrea totusi sa am siguranta ca voi fi mai buna. Dar nu poate sa mi-o ofere nimeni. 

Si daca ma gandesc mai bine, mi-as dori o amnezie.

Natural sau fals?

Am citit de curand , un articol care zicea ca femeile care folosesc machiaj, ar fi precum o casa frumoasa noaptea, iar ziua cad peretii pe tine.
Trecem peste faptul ca in ziua de azi, fetele nu ies nici pana la paine nemachiate (desi ma abtin rau sa nu comentez la faza asta), si hai sa analizam putin realitatea.

De cate ori ies afara, vad cupluri, in care fata este machiata si aranjata la 4 ace. Indiferent daca cel de langa ea este imbracat in trening sau costum. Ea este tot timpul machiata, coafata, manichiura facuta, aranjata tut, pt o plimbare sau o cafea in oras. Daca asa te aranjezi cand iesi in oras, la un eveniment, cum te mai aranjezi? Si nu ar fi asta o problema. Nu. Problema e ca, dimineata cand se trezesc fati-frumosii la realitate, nu le convine ce vad. Pai de ce mai frate, nu-ti convine? Nu tu ai ales-o? Nu tie ti-a placut? Acum de ce nu iti mai place? Ca nu mai are machiaj? Pai omule, doar nu credeai ca genele alea sunt asa lungi de la mama natura, sau ca asa rosii are ea buzele. Adica, pana mea, daca nu ai realizat asta, inseamna ca meriti ce ai in fata ta.

Stiti ce ma enerveaza cel mai tare? Ca nici un baiat, in ziua de azi, nu se uita la o fata naturala, fara machiaj. Nu. Alea nu sunt bune ca alea nu se aranjeaza, si vezi doamne, ii fac pe ei de ras in fata prietenilor. Serios??? Si atunci, de ce puii mei te plangi ca ea arata naspa nemachiata, cand tu te uiti doar la alea machiate? Nu e nimeni de vina pt alegerile pe care le faci, decat tu. 

 Asa ca dragi baieti, daca vreti ca cea de langa voi sa arate la fel si machiata si nemachiata, va propun ca atunci cand mergeti la agatat, sa va uitati si la cele care nu se aranjeaza asa mult. Nu numai la alea puse la 4 ace cand se duc sa ia o paine. 

 Luati-o ca pe un sfat, si fiti mai atenti la ce alegeri faceti!

                           

               

           

               XOXO, aveti grija de voi!

Prieteni cu beneficii.

Da, da, stiu, s-a tot scris pe seama acestui subiect. Promit sa nu va plictisesc cu prea multe detalii. O sa fiu scurta si la subiect ;-) 
  Vreau doar sa lamuresc cateva aspecte despre aceasta "relatie". Aspecte care se pierd in timp, pentru ca nu sunt discutate de la bun inceput si in loc sa provoace placere, ajung sa provoace suferinta.
  Ce sunt defapt prietenii cu beneficii (pcb)? Sunt doua persoane care vor doar "sa se simta bine" fara tumultul unei relatii. Poate doar ce au iesit din una si nu vor sa se "lege" din nou la cap, sau cine stie ce alte motive. Nu asta conteaza. 
  Ce conteaza, este comportamentul celor doi. 
  Cum trebuie sa te comporti intr-o astfel de relatie? Ei bine, aici se complica lucrurile. Sunt cateva reguli (daca pot sa le spun asa), care trebuiesc urmate. Din pacate sunt foarte multi cei care confunda relatia cu pcb. Gresit din nou. De aici pornesc problemele.
  Daca ati stabilit ca sunteti pcb, atunci dragii mei, tineti cont ca:
- relatia asta e ceva temporar. Va dura pana cand unul din voi va gasi pe cineva cu care vrea o relatie normala. 
- tineti pentru voi lucrul asta. Nu te afisezi cu persoana respectiva in public, nu faceti cunostinta cu prietenii sau familia, nu nimic. Asta este intre voi si trebuie sa ramana asa. Pana la urma, pcb inseamna sex si atat. Si in plus, daca incepi sa te afisezi, poate dai cu piciorul cuiva care te place si vrea mai mult de la tine, dar nu are curajul sa spuna nimic, pentru ca vede ca esti cu altcineva.
- nu faci scene de isterie ca nu iti raspunde la telefon, sau scene de gelozie ca v-ati intalnit intamplator in oras si era cu altcineva. Tine mine ce ati stabilit. E doar fun. Asa ca nu ai nici un drept sa te comporti altfel.
- pentru binele tau, nu ramane peste noapte cu persoana respectiva. Ati terminat, ai facut un dus, ai fumat o tigara, si ai plecat. Daca ramai, atunci o sa incepi sa vrei mai mult, si nu e ceea ce ati vorbit la inceput.
  Tine minte pe toata durata relatiei ce loc ocupi, asta ca sa nu ajungi sa suferi.
 Stiu ca unii din voi vor spune ca vorbesc tampenii, sau ca sunt rece. Nu e asa. Spun aceste lucruri, pentru ca am tot auzit povesti care au inceput ca pcb si s-au terminat urat. 
  Asa ca dragii mei, daca ati ales o relatie de pcb, atunci urmati pasii de mai sus. E pentru binele vostru.
  

  Aveti grija de voi si alegeti cu cap!

                                 XOXO

  

Can we skip love???

 Cu cat privesc mai mult in jurul meu, cu atat mai mult constat ca dragostea provoaca suferinta. 
  Se presupune ca dragostea ar trebui sa fie un sentiment frumos. Ar trebui sa te faca sa simti fluturi in stomac, sa simti ca iti fuge pamantul de sub picioare si ca esti cel mai fericit om de pe pamant. Dar in schimb, observ tot mai multi oameni tristi. 
  Cand iubesti pe cineva, ai face orice iti sta in putinta sa faci acea persoana fericita. Dar cum nu toti oamenii sunt la fel, pentru unii, a-si arata dragostea inseamna a face scene de gelozie, a manipula pe cel de langa sa faca ceva ce nu le place, sau chiar a fi violent fizic cu persoana pe care spun ca o iubesc.
  De aceea spun ca ar trebui sa sarim peste dragoste si sa invatam sa respectam inainte de toate. Va explic imediat de ce.
  Cand esti indragostit, esti orb. Numai vezi nimic, doar simti. Si ar fi super daca s-ar opri la atat. Dar nu. Nu se poate. Urmatorul organ care cedeaza, este creierul. Adica nu poti sa ramai doar orb, trebuie sa devii si prost. Ca una fara cealalta nu se poate. Ori le ai pe amandoua, ori inseamna ca nu iubesti.
  Gresit. Inainte sa spunem ca iubim pe cineva, trebuie sa respectam persoana respectiva, sa intelegem ca e un simplu om, si ca orice om, are si parti rele, nu numai bune, si ca e si el dispus la greseli, la fel ca oricare alta persoana. Ca tie iti pasa mai mult de acea persoana, e partea a doua. 
   De aceea ar trebui sa nu lasi sentimentele sa te conduca. Ganditi inainte sa reactionati si nu uitati un lucru: in drumul asta al dragostei, nu va uitati pe voi insiva. Asa cum iubiti persoana de langa voi, iubiti-va si pe voi insiva. Nu uitati de inima voastra in timp ce aveti grija de inima celuilalt. 
  Si daca persoana pe care o iubesti, nu arata acelasi interes ca tine, atunci e cazul sa pleci. Dragoste cu sila nu se poate.
  Dragostea se face in doi. Iar ca ea sa functioneze corect, e nevoie de un singur lucru: respect. Daca respecti persoana de langa tine, atunci i-ai demonstrat ca defapt o iubesti. 
  Dragoste = Respect.
  Asadar, putem sari direct la respect???